miercuri, 14 noiembrie 2012

Prof.Mirela Broasca:Redacteaza o compunere,in care sa-ti exprimi opinia despre semnificatia titlului poeziei 'Iarna'',de N. Labis

Fotografie
Iarna,
de Nicolae Labis




''Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui…
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.''



Se cere sa-ti exprimi opinia in legatura cu semnificatia titlului poeziei de mai sus,intr-o compunere de 25-30 de randuri,respectand caracteristicile acestui tip de compunere;


        
     In opinia mea, poezia lui Nicolae Labis se intituleaza ''Iarna'', intrucat in aceasta opera se prezinta natura in deplina ei splendoare, in anotimpul alb, fapt sugerat inca din incipit: '' Totu-i alb in jur cat vezi''/''noi podoabe pomii-ncarca'', fata de care autorul isi exprima in mod direct sentimentele de incantare, prin intermediul confesiunii lirice.
        In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu, care, ca element paratextual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv pentru care, inca din incipit, poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoabele zapezii, precum si a satelor adormite sub plapuma alba de nea, ce te imbie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de incantare, ce se combina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului, genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie.
      In al doilea rand, conexiunea dintre titlu si textul liric este foarte bine definita, vizibil fiind faptul ca  autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile: ''Doamna Iarna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', ''(satele) vibreaza sub zapezi'' ,epitetul personificator ''adormite'', asociat substantivului ''satele'', imbinate armonios cu metafora ''calesti de vijelii'', tocmai pentru a sugera vizual feeria tabloului ''alb''descris, insistand asupra atotputerniciei gerului,  atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ingheata de la nasurile ''carne si hazlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui: ''Vine nins c-un fel de brumă/ Şi-n mustăţi cu promoroacă''. Tocmai de aceea basmele bunicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in calesti de vijelii'', iar copiii, alaturi de bunic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului, redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vijelioase.
          In al treilea rand, titlul poeziei  se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale eului liric, generate de trecerea ireversibila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',basme...basme'' din discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca  sentimente de melancolie.
            In concluzie, titlul poeziei este deosebit de sugestiv,  constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de nostalgie, devin si ale cititorului. 

 ....................................................................................................................................................................



Explicarea semnificaţiei titlului
( apud ''Livre'')

Titlu = cuvânt, sintagmă sau enunţ care denumeşte un text şi rezumă sugestiv conţinutul acestuia

Interpretarea unui titlu presupune respectarea unor etape:
  1. Stabilirea structurii acestuia
  2. Identificarea ideii transmise
  3. Stabilirea unei legături cu textul literar răspunzând la următoarele întrebări:
a)      Care sunt cuvintele/sintagmele care explică titlul?
b)      La ce aspecte se referă sintagmele selectate?
c)      Cărui gen literar aparţine textul?
  1. Identificarea trăsăturilor specifice genului literar care ajută la explicarea titlului
§         Pentru genul epic: particularităţi epice (apartenenţa la specie, narator, moduri de expunere, momente ale subiectului), personajul literar(portret, modalităţi de caracterizare), expresivitatea textului (figuri de stil, procedee şi imagini artistice)
§         Pentru genul liric: particularităţi lirice (apartenenţa la specie-pastel, doină, imn, idilă-, specificul lirismului (subiectiv, obiectiv), mărci ale lirismului), mesajul textului (tema poeziei, motive literare, simboluri), expresivitatea şi muzicalitatea textului(figuri de stil, procedee artistice, imagini artistice, elemente de muzicalitate).

MODEL
            Scrie o compunere, de 15-20 de rânduri, în care să explici semnificaţia titlului poeziei Cuvânt de Tudor Arghezi.

            (1)Titlul este constituit dintr-un substantiv comun relativ banal, făcând deci parte din vocabularul fundamental al limbii române.
            (2)Totuşi, datorită poziţionării poeziei în deschiderea unui volum – Cărticică de seară -, el capătă o semnificaţie nouă, aceea de „cuvânt înainte” sau „prefaţă”.
            (3)(a)Referindu-ne acum la legătura dintre titlu şi poezie, putem spune că, la nivel semantic, există o corespondenţă: în text se regăsesc cuvinte conexate cu titlul prin apartenenţa la câmpul lexico-semantic al substantivului „cuvânt”: cititor, carte, cărticică, slove etc.
            (b)„Cuvântul” pe care ni-l adresează poetul, direct de data aceasta, ne mărturiseşte intenţia lui de a ne oferi în dar o cărticică pe care să o putem păstra cu uşurinţă în buzunar, o carte frumoasă, inspirată din lumea miniaturală, care să ne farmece.
            (c)În acest text liric de o surprinzătoare sinceritate, poetul ne mărturiseşte că ar fi vrut să prindă măcar câteva crâmpeie de frumuseţe, să surprindă „nimicul nepipăit”, dar nu a reuşit, aşa cum o spune în ultimul vers: „Am răscolit pulberi de fum”.
            (4)Poezia „Cuvânt” rămâne o creaţie fermecătoare, dezvăluind cititorului, într-un mod metaforic, întreaga sforţare creatoare a unui mare poet român modern.

           
Trimiteţi un comentariu